17 dec. 2019

Doar 1.160 de proiecte finantate in noua editie Start-up Nation 2020

 

Asociația Consultanților pentru Programe Antreprenoriale trage semnalul de alarma privind bugetul mic alocat dezvoltării sectorului IMM de către Guvernul Orban

În bugetul pe anul 2020, guvernul Orban trebuie să susțină antreprenoriatul românesc mai mult decat au facut-o Guvernele PSD!

Guvernului Orban trebuie să înțeleagă realitatea economiei românești și să aloce fonduri în creștere față de anii anteriori, prin Legea bugetului de stat pe anul 2020, pentru programele antreprenoriale: Start-up Nation, Comerț-Servicii, Microindustrializare, Scale-up, Internaționalizare, EMPRETEC.
Reprezentanții Asociației Consultanților Pentru Programe Antreprenoriale, Accesarea Fondurilor Structurale și de Coeziune Europene reclama faptul ca se așteptau ca noul Executiv să prevadă, în Legea bugetului de stat pe 2020, o sumă de cel puțin 6 miliarde de lei pentru finanțarea antreprenorilor, respectiv pentru 26.000 de afaceri. Astfel, ar fi fost reparata si ne-lasarea programelor guvernamentale în anul 2019 de către Guvernul anterior.
„Guvernul liberal, fiind de dreapta, ar trebui să înțeleagă mai bine decât cele precedente importanța și impactul sprijinirii afacerilor fie cele aflate la început de drum, fie cele existente, asupra dezvoltării economice și sociale a României.”, declară reprezentanții Asociației.
Înțelegem că dl. ministru de finanțe, Florin Cîțu, bancher la origine, nu dorește ca IMM-urile să se finanțeze din bani publici și că dansul consideră că e normal să trimită antreprenorii la bănci, dar când avem cea mai scumpă creditare din UE, poate ne explică concret, cum se poate dezvolta un IMM în România, fără acces la programe de finanțare nerambursabilă?
În plus, este inacceptabila propunerea actuala de buget și cerem în mod ferm în numele a peste 5000 de aplicanți din ediția 2018 și potențiali în ediția 2020 alocarea bugetului promis pentru Start-up Nation 2018 și suplimentarea bugetului pentru anul 2020, pentru ca în fond aceste proiecte aduc banii înapoi în buget. Efectul de multiplicare fiind desigur mult mai amplu.
Vrem un guvern pentru o Romanie normala iar acest lucru inseamna respectarea angajamentelor statului fata de romani si predictibilitate. Observăm în propunerea de buget de stat că se urmărește întinderea plăților pe 3 ani pentru un program de Start-up-uri de 43.000 euro, însă cum se va realiza în practică acest lucru? Cum vor susține beneficiarii costuri suplimentare de 4 ori mai mari decât estimaseră cu creditul punte? Cum vad partenerii dvs. bancari aceasta propunere? Creditele punte au valabilitate 12 luni. După 12 luni ce se va intampla? Vor fi executate Garanțiile Fondului de Garantare?
Solicităm de urgență re-evaluarea propunerii bugetare pentru susținerea sectorului IMM.

Stimați guvernanți!
În lipsa unei infrastructuri moderne care să atragă investiții străine importante, creșterea economică nu poate veni decât din sectorul IMM-urilor.
După numărul de IMM-uri la 1000 de locuitori suntem pe ULTIMUL LOC în UE, iar 80% sunt decapitalizate.
În cazul unei noi crize economice, 60% dintre ele sunt în pericol de faliment, după cum o arată analizele specializate.
Așadar, soluția este creșterea numărului de IMM-uri și dezvoltarea acestora, dar acest lucru nu se poate produce dincolo de o predictibilitate fiscală, decât prin intermediul programelor de finanțare nerambursabilă, a unui credit ieftin și prin investiții în inovație și cercetare.
Însă situația de astăzi este aproape total defavorabilă dezvoltării IMM-urilor, iar bugetul de stat pe anul 2020 nu ajuta aproape deloc acest sector.
Suntem tot pe ultimul loc la inovație și la cercetare iar așa cum știm cu toții, creditul în România este cel mai scump din UE, iar creditul comercial, adică neplata la timp a facturilor a ajuns deja la intervale de aproape 200 de zile, fapt ce pune o și mai mare presiune asupra companiilor românești care nu au de unde să se împrumute ieftin, cum o fac companiile străine.
În atare condiții, aceste programe nu sunt un moft, sunt oxigen pentru majoritatea antreprenorilor români, afirmație bazată și pe studiul <<Barometrul afacerilor de tip start-up din România 2019>> realizat de Ernst & Young România și Impact Hub, care arată, foarte clar cum majoritatea antreprenorilor, respectiv 71% consideră că fondurile guvernamentale au cea mai mare importanță în susținerea inițiativelor antreprenoriale pe termen lung în România”.
Să mai adăugăm că aceste programe de stimulare a antreprenoriatului produc taxe și impozite și astfel într-un orizont de 2-3 de ani de la acordarea finanțării, statul recupereaza sumele alocate?
Cum în majoritatea țărilor importante din lume exista programe de susținere prin finanțări nerambursabile a antreprenoriatului, poate ne explica Guvernul României, cum putem recupera noi decalajul de a fi ultimii din Europa și a crește economia, fără a încuraja capitalul autohton ăi antreprenorii la început de drum?
Dacă Ministerul de finanțe nu identifică resurse financiare pentru a crește dimensiunea și importanța acestor programe și numărul de proiecte finanțate, ne permitem să indicăm noi cateva care pot fi abordate, dacă există voința politică:
1. Reforma și digitalizarea ANAF și astfel creșterea colectării din sectoarele cu evaziune ridicată dar și încasarea taxelor și impozitelor datorate până în prezent.
2. Reformarea Ministerului de finanțe și recuperarea datoriilor pe care companiile de stat sau condamnații penali le au față de statul român.
3. Reforma sistemului public prin reducerea numărului de instituții, a dimensiunii acestora și a cheltuielilor pe care acest sector le face, în creștere până acum de la an la an.
4. Tăierea programelor care nu produc efectiv nimic, ci alimentează mașinăriile de partid, prin finanțarea unor proiecte publice de cele mai multe ori prost făcute și fără impact major, proiecte ce pot fi finanțate de altfel din fonduri UE, și aici dăm exemplul PNDL.
5. Privatizarea companiilor de stat ce produc pierderi de la an la an și sunt finanțate cu sume uriașe de la Buget și aici exemplificăm TAROM, SNCFR, SNLO, etc.
6. Încadrarea cheltuielilor sectorului public, anulând creșterea de 5,8%, rămânând strict la ceea ce s-a bugetat pentru 2019.
7. În ultimul rând, dar nu în cele din urmă, trebuie să vedeți efectul multiplicator al Programelor pentru IMM și să conștientizați că există un return-of-investment pozitiv în mai puțin de 5 ani. Numai din primele două ediții se poate lansa un apel pentru cel puțin 8896 de noi proiecte.

Noi, ca asociație ce reprezintă interesele a mii de antreprenori, ne-am dori să participăm, împreună cu Ministerul de Finanțe și cu cel al Economiei, la elaborarea unei strategii de dezvoltare a antreprenoriatului în România, sa venim cu un cadru multianual de 7 ani, similar celor pe fondurile europene, cadru predictibil pentru programele de finanțare nerambursabilă și să sprijinim pe toți cei care doresc să dezvolte afaceri și să aducă plusvaloare în economie și taxe mai multe la buget.
În baza unui asemenea document, programul anual al statului de sprijinire a antreprenoriatului s-ar putea transforma într-un program multianual, cu ținte de dezvoltare pe termen mediu și lung, crescând impactul IMM-urilor in PIB, de la un rușinos 53%, ce ne situează pe antepenultimul loc din Europa, la peste 65% în următorii 7 ani.
În opinia noastră, finanțarea antreprenoriatului de către Guvern trebuie să mai aibă în vedere dezvoltarea numărului de IMM-uri, sustenabilitatea business-urilor și capacitatea acestora de inovare.
Culmea e ca ceea ce propunem noi se regăsește și în declarația domnului Premier Orban, făcută ieri la Forumul Capitalului Românesc: „De asemenea, cred că accesul la capital este fundamental pentru companiile româneşti, accesul la active este, de asemenea, foarte important. Sigur că avem multe proiecte, de la realizarea unui fond de investiții până la un sistem de sprijin al internaționalizării companiilor românești, de la simplificări procedurale până la programe care într-adevăr să susțină dezvoltarea afacerilor și care să încurajeze cât mai mulți oameni să pornească afaceri. Realitatea este că, dacă te uiți la numărul persoanelor care sunt implicate în companii, raportat la celelalte țări europene, România nu se află pe un loc onorant. De asemenea, dacă ne uităm la numărul de companii la mia de locuitori care sunt înființate, de asemenea România este mult sub media europeană. Dacă ne uităm la ponderile capitalului autohton în diferite domenii de activitate, putem constata că există un loc mare de creștere, un loc mare de dezvoltare” (https://gov.ro/…/alocutiunea-premierului-ludovic-orban-la-c…).
În concluzie, Sperăm că Ministerul de Finanțe, dar și cel al Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri să accepte dialogul și să identificăm împreună programele și căile prin care se pot acorda cât mai multe finanțări pentru sectorul care va aduce creștere economică pe termen lung în România.

Asociația Consultanților Pentru Programe Antreprenoriale, Accesarea Fondurilor Structurale și de Coeziune Europene

Fondatori,
ANTON, Ionela Alina
AZOIȚEI, Gabriel
DUȚĂ, Valentin Gabriel
KOHALMI-SZABO Andreea
LUNGU, Cristian Daniel
STANCIU, Leonard
VELCEA, George